Avansul tehnologic din ultimii ani a contribuit major la diagnosticarea precisă a afecțiunilor vasculare venoase post-trombotice. Unele din aceste afecțiuni sunt rare, dar își găsesc o soluție cu ajutorul tehnicilor moderne minim-invazive. Afecțiuni cauzate de către compresii venoase (sindrom May-Turner și Nutcracker) când vena afectată este compresată pot genera o serie de simptome inconfortabile și uneori severe. Recent, stentingul venos a apărut ca un tratament revoluționar, oferind o nouă speranță și ușurare pentru cei care suferă din aceste cauze.

Înțelegerea sindromului post-trombotic

Sindromul post-trombotic este o consecință pe termen lung a TVP (tromboza venoasa profunda), o afecțiune în care se formează cheaguri de sânge în venele profunde, adesea la nivelul picioarelor sau al pelvisului. SPT se dezvoltă la până la 50% dintre persoanele cu TVP și are un impact semnificativ asupra activităților zilnice din cauza durerii cronice, a umflăturilor și, în cazuri severe, a ulcerelor venoase.

Rolul stentingului venos în SPT

Stentingul venos a devenit din ce în ce mai important în gestionarea STP, în special în cazurile care implică venele pelvine. Această procedură minim invazivă presupune introducerea unui stent – un tub mic, asemănător unei plase – în vena afectată pentru a o menține deschisă și pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.

Beneficiile stentingului venos pentru SPT pentru vena pelviană

  1. Ameliorarea simptomelor: Stentingul venos poate reduce semnificativ simptomele asociate cu STP, inclusiv durerea, umflarea și modificările cutanate.
  2. Minim invazivă: În comparație cu opțiunile chirurgicale tradiționale, stentingul venos este mai puțin invaziv, ceea ce duce la timpi de recuperare mai rapizi și la mai puțin disconfort.
  3. Îmbunătățirea calității vieții: Pacienții se confruntă adesea cu o îmbunătățire marcantă a calității vieții lor, recăpătând mobilitate și confort.
  4. Risc redus de recidivă: Stentingul poate ajuta la prevenirea reapariției cheagurilor de sânge în zona tratată, oferind beneficii pe termen lung.

Procedura: La ce să vă așteptați

În timpul procedurii de stenting venos, se face o mică incizie, de obicei în zona inghinală. Cu ajutorul ghidajului imagistic, un cateter este dirijat către vena afectată. Stentul este apoi plasat pentru a menține vena deschisă și a restabili fluxul sanguin normal. Procedura durează de obicei 1-2 ore și este adesea efectuată sub anestezie locală.

Candidații ideali pentru Stenting venos

Nu toți pacienții cu STP sunt candidați pentru stenting venos. Candidații ideali au de obicei:

  • Simptome cronice care nu răspund la tratamente conservatoare.
  • Dovada unui blocaj sau a unei îngustări semnificative a venelor la studiile imagistice.
  • Stare de sănătate generală bună pentru a fi supus procedurii.

Îngrijirea și monitorizarea post-procedură

După stentingul venos, pacientii vor urma un protocol medicamentos cu anticoagulante pentru a preveni formarea de noi cheaguri. Programările regulate de urmărire sunt cruciale pentru a monitoriza stentul și sănătatea generală a venelor.

Riscuri și considerații

Ca orice procedură medicală, stentingul venos implică anumite riscuri, inclusiv sângerări, infecții și cheaguri de sânge. Este important să discutați aceste riscuri cu un furnizor de servicii medicale.

Concluzie

Stentingul venos pentru SPT al venelor pelvine reprezintă un progres semnificativ în tratarea acestei afecțiuni debilitante. Oferind o soluție minim invazivă cu beneficii de durată, această tehnică a transformat gestionarea SPT, oferind pacienților o nouă șansă la viață.