Regimul alimentar pentru probleme biliare este destinat persoanelor diagnosticate cu diferite tipuri de afecțiuni, precum colecistită acută sau cronică, litiază biliară, dischinezie biliară sau cancer biliar. Care sunt bolile vezicii biliare – Simptome, complicații, tratament.

Pacienții cu aceste tipuri de afecțiuni biliare manifestă frecvent unele simptome precum: durere și discomfort localizat în partea de sus a abdomenului, regurgitațiile, aerofagia, arsurile retrosternale, disconfort biliar, mai ales în urma consumului unor alimente care declanșează criza biliară.

Pentru a identifica mai ușor ce alimente determină declanşarea crizelor biliare, se recomandă a se nota cât de des se manifestă acestea, ce s-a consumat la acea masă, care a fost cantitatea ingerată (adică farfuria a fost plină sau la a doua îmbucătură, pacientului i s-a declanșat senzația de rău). Există o serie de factori declanșatori cum sunt mirosurile – *cele grele*, precum mirosul de ciorbe îmbinat cu gătirea altor mâncăruri în același timp.

Alimente recomandate în cadrul regimului pentru probleme biliare

Printre produsele alimentare recomandate bolnavilor care suferă de diferite tipuri de afecțiuni biliare și sunt supuşi regimului alimentar biliar, se numără:

  • Ouă fierte cu consistență moale sau tare;
  • Carne de vită slabă, peşte proaspăt sau congelat, carne slabă de pasăre (curcan sau pui) fără piele, muşchiuleț de porc, carne slab condimentată, conserve în apă nu în ulei;
  • Lapte cu conținut redus de grăsimi, brânzeturi degresate (urdă, brânză de vaci proaspătă, caş);
  • Legume proaspete sau congelate – zarzavaturi, ştevie, leurdă, fasole verde, dovlecei, lobodă, spanac, ciuperci, cartofi fierți, copți sau piure;
  • Făinoase cu conținut redus de grăsimi (biscuiți dietetici, pâine, cereale integrale, chifle, lipie), orez, spaghete, mămăligă;
  • Fructe proaspete, fără sâmburi, congelate sau conservate, sub formă de compoturi sau gemuri. Ideale ar fi cele fără zahăr;
  • Unt cu conținut redus de grăsimi, sosuri fără amidon (consumarea sosurilor preparate pe bază de iaurt degresat), uleiuri vegetale în cantități moderate;
  • Budincă de orez, gătită la cuptor cu puțin zahăr sau putem folosi îndulcitor, miere, peltea de fructe, gem fără sâmburi;
  • Mărarul, pătrunjelul, leuşteanul, dafinul, cimbru se folosesc în cantități reduse și pe cât posibil de evitat excesele şi condimentele foarte picante, mai ales cele iuți;
  • Apa minerală plată, ceai de sunătoare, ceai de mentă, ceai de tei, sucuri din compoturi slab îndulcite, supe de zarzavat (clare).

Bolnavilor diagnosticați cu diferite afecțiuni biliare, aflați sub regimul alimentar biliar, le este contraindicată consumarea următoarelor produse alimentare:

Carne şi preparate din carne cu conținut crescut de grăsime, precum:

  • Carnea de porc;
  • Carnea de vânat;
  • Carnea de oaie sau miel;
  • Carnea tocată de orice fel;
  • Carnea de gâscă;
  • Șnițelurile;
  • Carnea afumată sau prăjită (jambon, prosciutto, costiță afumată, kaizer jumările, conservele din carne grase, salamurile, cârnații, mezelurile, piftia de carne, peștele condimentat, slănina, untura, maioneza);
  • Produsele de patiserie cu conținut ridicat de calorii (precum plăcintele, foietajele, biscuiții, saleurile, cornurile, merdenelele), cerealele cu zaharuri adăugate, pâinea caldă proaspăt scoasă din cuptor);
  • Ouăle prăjite-*ochiuri*, maioneza preparată din ouă;
  • Laptele şi produsele lactate hipercalorice precum: iaurtul gras, ciocolata cu lapte,  brânzeturile fermentate, smântâna cu conținut mare de grăsimi, brânzeturile sărate sau care conțin multe condimente, brânza topită, caşcavalul;
  • Legumele cu fibre precum ridichile, varza, sfecla, conopida, fasolea uscată, broccoli, ceapa, castraveții, usturoiul, hreanul;
  • Sosurile picante care conțin ardei iute, piper, boia, chilli  şi muştar, sosurile preparate pentru grătar;
  • Fructele cu sâmburi precum nucile, alunele, migdalele, arahidele, fisticul, caju, semințele de dovleac;
  • Băuturile *cu bule*, băuturile scose direct din frigider, foarte reci sau dimpotrivă fierbinți, băuturile acre, băuturile care conțin alcool;
  • Deserturile care au în componentă grăsime de origine animală, deserturile preparate din multe gălbenuşuri sau care conțin mult unt sau smântână grasă, aluaturile dospite.

Dieta în cazul persoanelor diagnosticate cu colecistită acută

În primele 24-48 de ore de la debutul bolii, se recomandă regim care să conțină multe lichide, precum ceaiuri  de plante slab îndulcite,  supe de legume, sucuri de fructe diluate. Se recomandă administrarea a doi sau trei litri, la fiecare două sau trei ore.

După 48 de ore de la debutul bolii, la acest regim se poate adăuga pireuri de fructe sau legume, lapte degresat și diverse preparate cu lapte degresat sau iaurt.

Odată ce starea pacientului se îmbunătățeste și simptomele dispar, la regimul alimentar anterior se pot adăuga brânzeturi de vacă, lapte cu continut scăzut în grăsimi, carne de pește slabă, sufleuri de legume sau de paste făinoase, carne slabă de pasăre, ideal de curte. Alimentele se intregrează treptat în alimentație și se urmărește evoluția pacientului.

Dischinezia biliară, cunoscută drept „fiere leneșă”, este o problemă foarte des întâlnită în rândul oamenilor. Aceasta se manifestă sub forma unor dureri biliare, afectând vezica biliară.

Pentru a combate această afecțiune medicală, pacienții au nevoie de un tratament adecvat.

Însă această problemă poate fi și prevenită, dacă urmăm un regim alimentar sănătos.

Regimul ideal pentru o fiere leneșă

Pentru a evita problemele cauzate de dischinezia biliară, persoana afectată trebuie să se adapteze unui consum alimentar moderat, bogat în cereale, legume, carne și brânzeturi slabe, pâine prăjită.

Regimul moderat dă organismului nutrienții necesari, fară a crea probleme. Cerealele integrale și legumelor proaspete duc la evitarea adaosului de zaharuri, în vreme ce cărnurile și brânzeturile slabe ne fac să evitam grăsimile care pot declanșa un episod de criză. Iar astfel, putem elimina problemele cu dichinezia biliară.

De asemenea chiar specialiștii în nutriție precum și unele cercetări moderne ne arată că mâncărurile bogate în fibre și în grăsimi sănătoase pot preveni instalarea simptomelor acestei boli.

Paharul de apă din timpul mesei – cât este de sănătos acest obicei?

Există oameni care beau apă și după supă. Dar cât de sănătos este acest obicei aflăm în cele ce urmează:

Consumul de apă în timpul mesei determina diluarea sucului gastric, ceea ce implicit înseamnă că acizii digestivi nu mai își îndeplinesc funcțiile și pot apărea senzațiile de crampe și balonare, atât de neplăcute.

Insă dacă atunci cand mâncăm simțim o nevoie impetuoasă de a bea apa sau ne este foarte sete, putem consuma fără probleme o cantitate moderată de apă, fără a simți însă sațietate.

Un sfat de aur este evitarea consumului de băuturi îndulcite sau acidulate, întrucât acestea grăbesc apariția senzației de sațietate. Aportul calorical sucurilor este mare, compoziția lor este îmbogățită cu concentrații semnificative de zaharuri și alte elemente care pot duce la apariția simptomelor neplăcute.

Masa de fructe – În ce moment al zilei e recomandat să o integrăm în alimentație?

Pentru a evita senzația de balonare și prea plin după masă, medicii ne recomandă ca fructele să fie consumate la minim o oră după masa principală. Totuși, există și excepții – sunt unele fructe ce pot fi consumate imediat după masă, acestea având chiar un rol de pansament gastric.

Fructe recomandate după masa de prânz: ananasul, kiwi. Cu ajutorul lor vom favoriza digestia și ne vom simți mult mai bine. Iar dacă vom urma aceste recomandări, vom putea ține cu succes problemele departe, în ceea ce privește declanșarea simptomelor de durere biliară, cauzate de fierea leneșă.

Consumul de fructe nutritive cu conținut scăzut de calorii, înainte de masă ne poate ajuta în menținerea senzației de sațietate mai mult timp. Așadar dacă mâncam fructe înainte de masă, vom consuma mai puține alimente în timpul mesei.

Articole recomandate: